Ghete, botine sau bocanci: cum le deosebești dintr-o privire

Pe scurt: Gheata e cuvântul general pentru încălțămintea care se oprește la gleznă sau puțin peste. Botina e gheata elegantă, cu toc: dacă tocul e subțire, e botină sigur. Bocancul are șiret pe toată partea din față și talpă groasă cu crampoane, fără toc separat, și rămâne bocanc chiar când urcă până la genunchi. Elasticul pe lateral, cel al ghetelor chelsea, e doar un fel de a închide gheata.

Gheata e cuvântul general, botina și bocancul sunt feluri de ghete

Orice încălțăminte care trece de gleznă și se oprește puțin deasupra ei e o gheată. Botina și bocancul sunt tot ghete, fiecare cu un semn care îi dă numele: una are tocul și linia elegantă, celălalt are șiretul și talpa de drum. Când nu vezi niciunul dintre semnele astea, perechea rămâne simplu gheată, și o cauți printre ghetele de damă.

Ce desparte gheata de cizmă e cât urcă pe picior. Carâmbul, adică partea care îmbracă piciorul deasupra tălpii, se oprește la ghete în jurul gleznei. Când urcă spre jumătatea gambei, ai o cizmă scurtă. Când ajunge sub genunchi, e cizmă, iar mai sus de genunchi e cizma peste genunchi. Pe toate le găsești la cizmele de damă. Regula asta ține pentru ghetele și botinele elegante. Bocancii au alta.

Botina se recunoaște întâi după toc

La noi, botină înseamnă gheata elegantă, cu toc. Primul lucru la care te uiți e tocul. Dacă e subțire, oricât de jos ar fi, perechea e botină, fără discuție. Al doilea lucru e ce lipsește: o botină nu are șiret ca la bocancul militar și nici talpă cu crampoane, adică acei colți adânci de cauciuc de dedesubt. Unde apar astea, eleganța s-a dus.

Pentru că tocul face parte din definiție, contează mai mult ce fel de toc are perechea decât faptul că are unul. Tocul subțire face linia piciorului mai lungă și ținuta mai pretențioasă. Tocul gros e mai liniștit și merge mai ușor cu blugi. Le găsești pe toate la botinele de damă, iar dacă știi deja că vrei înălțime, începe cu botinele cu toc.

Bocancul are două semne și are nevoie de amândouă

La noi, bocancul are șiret pe toată partea din față și talpă groasă cu crampoane. Nu are toc separat: tot ce te ridică de la pământ e talpa însăși. Dacă vezi șiretul, dar talpa e subțire și netedă, ai o gheată cu șiret. Dacă vezi talpa cu colți, dar perechea se închide cu fermoar sau cu catarame, tot gheată e. Bocancul cere ambele semne deodată.

Un bocanc nu e niciodată botină, oricât de curat ar fi lucrat. E greu ca linie și făcut pentru drum, nu pentru seară. Arată bine cu blugi drepți, scurtați deasupra carâmbului, sau cu o fustă de lână și ciorapi groși, unde greutatea tălpii lângă moliciunea fustei e tocmai ideea. Modelele sunt la bocancii de damă.

Tocul gros, platforma și elasticul: unde se încurcă lumea

Cazul care încurcă cel mai des e gheata cu toc gros. Tocul subțire nu lasă loc de întrebări, e botină la orice înălțime. Cu cel gros, înălțimea decide. Un toc gros și jos, care abia ridică piciorul, lasă perechea gheată. Un toc gros care urcă vizibil și ridică limpede călcâiul deasupra degetelor o face botină.

Platforma păcălește ochiul. Contează doar cât urcă tocul peste ea: dacă talpa e groasă și în față, și în spate, perechea stă sus de la pământ, dar călcâiul nu e cu mult mai ridicat decât degetele, deci rămâne gheată. De aceea pe site găsești ghetele cu platformă separat de botine, deși unele sunt la fel de înalte.

Ghetele chelsea nu sunt un tip aparte. Numele spune doar cum se închid: cu elastic pe lateral, în loc de șiret sau fermoar. O gheată cu elastic pe lateral și talpă joasă e o gheată chelsea; aceeași închidere pe un toc subțire face o botină. Elasticul nu te ajută să decizi. Te uiți la toc și la talpă, ca la orice altă pereche.

Un bocanc până la genunchi rămâne bocanc

Bocancii înalți încurcă pentru că au lungimea unei cizme. Cât timp au șiret pe toată partea din față și talpă groasă cu crampoane, sunt bocanci, chiar dacă urcă până la genunchi. La ei nu contează unde se oprește carâmbul față de o cizmă scurtă. Se face o singură deosebire: bocancul obișnuit se oprește în jurul gleznei, bocancul înalt urcă mai sus pe gambă.

Se poartă altfel decât o cizmă. Cu un pantalon strâmt băgat în carâmb, sau cu o fustă midi care lasă la vedere șiretul până sus, arată exact ce sunt. Cu un pantalon larg peste ei se pierde tot ce îi face interesanți: rămâne doar o talpă groasă ieșind de sub tiv, și nimeni nu mai vede că ai bocanci înalți.

Gheata e pentru zilele obișnuite, botina pentru cele cu program

Gheata fără toc e perechea de zi cu zi: blugi, pantaloni drepți de stofă, o fustă dreaptă cu ciorapi opaci. Botina face ținuta mai elegantă și merge la un pantalon croit, lung cât să atingă tocul, la o rochie midi sau la birou într-o zi cu întâlniri. Bocancul duce ținuta spre weekend. Lângă un palton lung de lână face un contrast care arată ales, nu întâmplător.

Dacă îți iei o singură pereche pentru toamnă și iarnă, gheata simplă acoperă cele mai multe zile. Botina o iei când știi deja unde o porți, pentru că un toc subțire nu se poartă cu orice. Bocancul îl iei pentru că îți place cum arată o talpă grea lângă hainele tale, și atunci merită să-l lași la vedere.

Acum că le deosebești, pornește de la ce vezi: tocul, șiretul, talpa și cât urcă pe picior. Pe site le găsești pe toate trei, fiecare pe pagina ei, așa că mergi direct la cea care se potrivește ținutei tale.